yomowo.com
Welcome, guest. You are not logged in.
Log in or join for free!
 
Stay logged in
Forgot login details?

Login
Stay logged in

For free!
Get started!

Multimedia gallery


darkclan.yomowo.com

bad boy 1

Intelegerea si utilizarea acestor forte ale suferintei si placerii va vor permite o data pentru totdeauna sa obtineti o schimbare de durata si ameliorarile dorite pentru dvs. si cei la care tineti. Incapacitatea de a intelege aceasta forta va condamna la un viitor in care veti trai prin simple reactii, a****i unui animal sau unei masinarii. S-ar putea sa va para o simplificare exagerata a lucrurilor, dar mai ginditi-va. De ce oare nu faceti lucrurile pe care stiti ca ar trebui sa le faceti?
La urma urmei ce inseamna sa aminati? Inseamna sa stiti ca ar trebui sa faceti ceva, dar sa n-o faceti. De ce? Raspunsul e simplu. La un anumit nivel considerati ca trecerea la fapte in momentul reapectiv ar fi mai dureroasa decit aminarea. Si totusi, oare nu vi s-a intimplat sa aminati un lucru atit de mult incit dintr-o data sa simtiti o tensiune atit de mare care va determina sa-l faceti, sa-l vedeti facut? Ce s-a intimplat? Ati modificat conexiunile cu suferinta cu placerea. Dintr-o data lipsa actiunii a devenit mai dureroasa decit aminarea.
Oare ce va impiedica sa abordati femeia visurilor dvs.? Ce va impiedica sa va apucati de o noua afacere pe care o planuiti de ani de zile? Ce va impiedica sa incepeti un regim? De ce evitati sa va terminati teza de doctorat? De ce n-ati preluat controlul asupra investitiilor financiare? Ce va impiedica sa faceti ceea ce trebuie ca viata dvs. sa fie exact **** v-ati imaginat?
Chiar daca stiti ca n-ati avea decit de cistigat din toate acestea – pentru ca v-ar aduce categoric doar placere in viata – nu sinteti in stare sa treceti la fapte pur si simplu pentru ca in acel moment vi se pare ca este mai dureros sa faceti ceea ce este necesar decit sa ratati ocazia. La urma urmelor daca abordati acea persoana si ea va respinge? Daca incercati o noua afacere, dar dati gres si va pierdeti siguranta zilei de mine pe care o aveti datorita slujbei actuale? Daca incepeti un regim si suferiti de foame, pentru ca apoi sa va ingrasati la loc ori****? Daca faceti o investitie si pierdeti banii? Atunci la ce bun sa mai incercati?
Pentru cei mai multi teama de a pierde este mai mare decit dorinta de a cistiga. Ce v-ar stimula mai tare: sa impiedicati pe cineva sa va fure cei 100 000 de dolari pe care i-ati cistigat in ultimii cinci ani sau posibilitatea de a cistiga 100 000 de dolari in urmatorii cinci ani? Adevarul este ca majoritatea oamenilor se straduiesc mult mai tare sa mentina ce au, decit sa-si asume riscurile necesare pentru a obtine ceea ce vor cu adevarat de la viata.
Secretul succesului este sa invatati **** sa folositi suferinta si placerea, in loc sa lasati suferinta si placerea sa se foloseasca de dvs. Daca veti reusi sa faceti astfel, veti detine controlul asupra vietii dvs. Daca nu, viata va detine controlul asupra dvs.
Adesea intra in discutie o intrebare interesanta in legatura cu aceste puteri gemene care ne stimuleaza: de ce oamenii, desi sufera, nu reusesc sa se schimbe? Nu au suferit destul inca; nu au atins ceea ce eu numesc pragul emotional. Daca v-ati aflat intr-o relatie absolut nefasta si in sfirsit v-ati hotarit sa va folositi puterea personala, sa treceti la fapte si sa va schimbati viata, s-a intimplat probabil pentru ca ati atins acel nivel de suferinta pe care n-ati mai fost dispus sa-l suportati pentru nimeni. Cu totii am trait acele momente din experienta noastra cind ne-am spus: "Gata, m-am saturat – n-o sa se mai intimple asta niciodata – trebuie sa intervina o schimbare." Acesta este un moment magic, cind suferinta ne devine prieten. Ne indreamna sa trecem la fapte si sa obtinem noi rezultate. Ne simtim chiar mai puternici, fiind indemnati sa actionam in momentul respectiv si incepem sa anticipam schimbarile care ne vor aduce mai multa placere in viata.
Acest proces nu se limiteaza doar la relatiile interumane. Poate ca ati ajuns la un a****ea prag in privinta fizicului: in sfirsit v-ati saturat sa nu incapeti in scaunul dintr-un avion sau in haine ori sa va epuizeze urcatul scarilor. In final v-ati spus: "M-am saturat!" si ati luat hotarirea. Ce anume a motivat aceasta hotarire? Dorinta de a scapa de suferinta din viata dvs. si de a face din nou lor placerii: placerea de a fi mindru de dvs., placerea de a va simti bine in pielea dvs., placerea unei pareri buna despre sine, placerea de a va trai viata asa **** v-ati imaginat-o.
Evident ca exista mai multe trepte ale suferintei si placerii. De exemplu, o forma de suferinta emotionala intensa este sentimentul de umilinta. De a****ea inconvenientele care pot aparea devin o suferinta in sine. Ca si plictiseala. Sigur ca o parte dintre acestea sint mai putin intense, dar ramin un factor in ecuatia luarii de decizii. In mod similar, placerea are ponderea sa in acest proces. De multe ori in viata sintem stimulati de anticiparea faptelor noastre prin care am putea ajunge la un viitor irezistibil, de ideea ca munca de azi merita efortul si ca rasplata "materializata" in placere este aproape. Sigur ca exista si mai multe trepte ale placerii. De exemplu, multi vor fi de acord ca placerea estetica poate fi intensa, dar ea poate fi depasita de placerea de a va simti bine in pielea dvs. Depinde de perspectiva fiecaruia.
Cind aveam 11 sau 12 ani, berea nu mi se parea inca o bautura alcoolica. La urma urmei si tata bea bere si nu devenea "insuportabil" sau dezgustator. Chiar mi se parea mai nostim dupa ce bea citeva sticle de bere. In plus, am raportat ideea de placere la cea de baut bere, pentru ca voiam sa fiu exact ca tata. Oare faptul ca tata bea bere ma facea sa-l iubesc? Nu. Deseori facem asocieri de idei false la nivelul sistemului nostru nervos (neuro-asocieri) in privinta a ceea ce ar putea aduce suferinta sau placere in viata noastra.
Intr-o zi i-am cerut mamei o "berica". Ea a inceput sa ma certe si sa-mi spuna ca nu-mi face bine. Incercarea ei de a ma convinge, cind eu aveam deja o alta perceptie si cind ceea ce vazusem la tata contrazicea clar spusele ei, sigur ca n-a avut nici un efect. Noi nu credem ce auzim de la altii, ci mai degraba sincem convinsi ca ceea ce am perceput noi este corect – si eram sigur atunci ca a bea bere este un prim pas spre reusita personala. In final mama a inteles ca probabil am sa ma duc sa beal in alta parte in cazul in care nu-mi da ea berica, asa incit am trait o experienta de neuitat. Intr-o oarecare masura probabil ca a inteles ca trebuie sa modifice ceea ce asociam eu ideii de bere. Asa incit mi-a spus: "Bine. Deci vrei sa bei bere ca sa fii ca tata. Atunci trebuie sa bei bere exact ca tata." Am intrebat-o: "Adica ce inseamna asta?" Ea mi-a raspuns: "Trebuie sa bei sase cutii odata." Eu i-am raspuns: "Nici o problema."
Ea mi-a zis: "Trebuie sa le bei aici pe loc." Cind am luat prima gura am constatat ca are un gust infect, nicide**** asa **** ma asteptasem. Sigur ca n-am recunoscut atunci, caci era orgoiul meu in joc. Am mai luat citeva inghitituri. Dupa ce am terminat o bere am spus: "Gata, mama, mi-ajunge." "Nu", a zis ea, "ia inca una". Si mi-a deschis-o. Dupa a treia sau a patra cutie mi s-a facut rau la stomac. Ati ghicit probabil ce a urmat: am varsat pe mine si am umplut si toata masa din bucatarie. A fost dezgustator, ca de altfel si strinsul mizeriei! Imediat am asociat mirosul de bere cu varsaturile si cu un sentiment oribil. Nu mai exista nici un fel de asociere de idei placute cu bautul de bere. De aceasta data faceam o asociere emotionala la nivelul sistemului nervos, o neuro-asociere profunda - una care imi va calauzi clar orice hotariri ulterioare. Ca urmare n-am mai baut in viata mea nici o gura de bere!
Oare conexiunea cu suferinta si placerea pot produce a****ea efecte in viata noastra? Sigur.
Desi am vrea sa negam, stim cu certitudine ca ceea ce impulsioneaza comportamentul nostru este de fapt o reatie instinctiva la suferinta si la placere, si nu un calcul rational. Putem gindi ca nu este bine sa mincam ciocolata si totusi o facem. De ce? Pentru ca nu sintem impulsionati de o gindire logica, ci mai degraba de conexiunile cu suferinta si placerea din sistemul nostru nervos. Neuro-asocierile – asocierile de idei pe care le-am stabilit la nivelul sistemului nostru nervos – hotarasc ce facem. Desi ne place sa credem ca psihicul este cel care ne impulsioneaza in majoritatea cazurilor, emotiile – senzatiile pe care le raportam la gindurile noastre – sint de fapt cele care ne stimuleaza.
De multe ori incercam sa controlam acest sistem. Un timp respectam un regim; inseamna ca in sfirsit am trecut de limita suportabila a suferintei. Am rezolvat problema pentru moment – dar atita vreme cit nu eliminam cauza problemei, ea va reaparea. In final, pentru ca o schimbare sa fie de durata trebuie sa asociem ideea de suferinta cu vechile noastre obiceiuri si cea de placere cu noile noastre obiceiuri si sa raminem consecventi in aceasta directie. Nu uitati, cu totii suntem dispusi sa facem mult mai mult pentru a evita suferinta decit pentru a obtine placerea. Inceputul unui regim si depasirea suferintei pe tremen scurt este doar o chestiune de vointa si ea nu este de durata, pentru ca noi continuam sa asociem ideea de suferinta cu cea de a renunta la alimentele care ingrasa. Pentru ca aceasta schimbare sa fie pe termen lung, trebuie sa asociem ideea de suferinta cu aceea de a minca alimente care ingrasa, astfel incit sa nu ni le mai dorim, iar ideea de placere cu a minca alimente care sa ne hraneasca. Persoanele cu o forma fizica buna, sanatoase sint de parere ca nimic nu este mai grozav decit sa te simti suplu. Si lor le place mincarea care ii hraneste sanatos. De fapt cel mai adesea ei leaga ideea de placere cu aceea de a impinge farfuria pe care o au in fatza cit inca mai e mincarea in ea. Aceasta le sugereaza ideea ca detin controlul asupra vietii lor.
Adevarul este ca putem invata sa ne determinam mintea, trupul si emotiile sa lege ideea de suferinta sau de placere cu ceea ce alegem noi. Modificind ceea ce raportam la ideea de suferinta sau placere, vom obtine o schimbare imediata a obiceiurilor noastre. In cazul fumatului, de exemplu, este suficient sa legati ideea de suferinta cu fumatul si cea de placere cu renuntatul la fumat. Puteti face asta chiar a****, dar s-ar putea sa nu puneti in practica aceasta optiune, pentru ca v-ati invatat corpul sa lege ideea de placere de fumat sau va temeti ca renuntarea la fumat ar insemna prea multa suferinta. Si totusi, daca veti intilni pe cineva care s-a lasat de fumat, veti afla ca si-a schimbat acest obicei intr-o singura zi: ziua in care fumatul a capatat o noua simnificatie pentru el.
Cu cit un om a suferit, cu atit va fi mai aproape de acel prag emotional care il va determina sa treaca la actiune. Aici este secretul, sa-ti poti gasi "de ce"-urile tale personale care te-au facut sau care te fac sa suferi si sa spui GATA, PINA AICI A FOST!!! DIN ACEST MOMENT INCEPE O NOUA VIATA.
Majoritatea dintre cei care inca n-au curajul sa iasa in teren nu sunt motivati s-o faca. Fara un "de ce" puternic, chiar si cel mai usor "****" poate deveni extrem de greu. Sunt foarte multe modalitati prin care poti sa iti faci tupeu... dar exista doar citeva motive personale pentru care vrei sa scapi de timiditate si sa devii cu adevarat un PUA. Descoperiti-va propriul vostru "de ce" si apoi veti descoperi si "****" s-o faceti. Caci, asa **** spune proverbul, "Unde exista vointa, exista si porti deschise".
In cazul meu, ca si in cazul a multor altor baieti, motivatia a venit in primul rind din cauza a 2 one-itis. Primul poate ca nu m-a facut sa sufer foarte mult, insa al doilea… hmm, mai bine sa nu ma mai gindesc… ...
Next part ►


This page:




Help/FAQ | Terms | Imprint
Home People Pictures Videos Sites Blogs Chat
Top
.